Între 1980 și 2017, valurile de căldură – perioade prelungite de stres termic neobișnuit de ridicat legate de atmosferă – au reprezentat 68% din decesele cauzate de pericolele naturale în țările din Spațiul Economic European și 5% din pierderile economice. Efectele directe ale căldurii asupra sănătății sunt mari în rândul populațiilor vulnerabile, inclusiv copiii, bolnavii și bătrânii. Efectele indirecte ale căldurii includ scăderea productivității, riscul de incendii de vegetație, impactul asupra resurselor de apă și agriculturii și întreruperile de furnizare de energie. Creșterea intensității și frecvenței evenimentelor de căldură este legată de schimbările climatice globale, care reprezintă o provocare serioasă pentru zonele urbane din Europa.
Efectul de insulă de căldură urbană (ICU) este o caracteristică tipică asociată climei urbane, care sporește căldura excesivă în orașe în timpul valurilor de căldură și are un impact negativ asupra sănătății oamenilor și asupra funcționalității orașului. Efectul rezultă din interacțiunea mai multor procese. În primul rând, temperaturile sunt mai ridicate în zonele urbane dens construite decât în zonele învecinate, datorită acoperirii extinse a suprafețelor sigilate și a ponderii mici de vegetație. În al doilea rând, ținând cont că 50% din populația globală trăiește în prezent în zone urbane, schimbările de utilizare a terenurilor urbane afectează clima locală și a temperaturile aerului urban, iar aceste efecte sunt sporite de activitățile antropice (industriale și socio-economice). Circulația redusă a aerului și răcirea limitată pe timp de noapte contribuie la faptul că orașele sunt mai predispuse la exces de căldură în timpul valurilor de căldură decât zonele rurale, în timp ce materialele de construcție utilizate în orașe facilitează absorbția radiației solare și astfel exacerba încălzirea.
În consecință, este nevoie ca măsuri urgente să fie aplicate pentru diminuarea acestor repecursiuni în sfera bunăstării umane, mediului natural și mediului economic cu infrastructura sa asociată.
Studiul privind identificarea zonelor cu risc ridicat la schimbările climatice (insule de căldură) contribuie la realizarea Strategiei și Planului de Atenuare și Adaptare la Schimbările Climatice și obiectivelor specifice de mediu din Plan de mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Bistrița și Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană.Membrii:
Sudiul de față contribuie la realizarea obiectului general al proiectului BioReSc -consolidarea capacității locale de adaptare inteligentă și rapidă la gravitatea problemelor legate de atenuarea și adaptarea la efectele shimărilor climatice – prin următoarele obiective specifive:
Evalarea situației actuale cu privire la specificul climatic al municipiului și interpretarea acesteia în cadrul contextului local;
Identificarea zonelor în care se formează efectul insulelor de căldură urbane;
Analiza factorilor locali care contribuie la formarea și propagarea efectului insulei de căldură urbane;