INSTITUTUL PENTRU CERCETĂRI ÎN ECONOMIE CIRCULARĂ ŞI MEDIU „ERNEST LUPAN” – IRCEM, atrage atenţia asupra modificărilor negative aduse de noua Ordonanță de Urgență a Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, OUG 74/2018.

 

 

Ca urmare a modificărilor legislative aduse de Pachetul pentru Economia Circulară prin legea nr.150 din 14.06.2018/UE privind reciclarea deșeurilor municipale, depozitarea şi colectarea separată a produselor textile și a deșeurilor periculoase, România, potrivit angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, trebuie să întreprindă toate măsurile necesare implementării acestora.

În calitate de membrii ai grupului de coordonare al ECESP din cadrul Comitetul Economic şi Social European, Direcția generală pentru mediu, Direcția B – Economia circulară și creșterea verde, Comisia Europeană, IRCEM atrage atenţia că măsurile luate în acest sens nu sunt cele mai inspirate cu precădere taxa privind „contribuţia pentru economia circulară”, în forma actuală nu se înţelege contextual şi nici structura pe care această taxă se doreşte să o constituie.

Considerăm, mult mai potrivit pentru a penaliza practicile necirculare, introducerea unei taxe pe liniaritate, nicidecum pe circularitate, dacă acesta este scopul taxei de faţă, altminteri se provocă confuzie între gestiunea deşeurilor şi conceptul de Economie Circulară.

Pe de altă parte, primul punct al Directivei 2008/98/EC privind deşeurile, susţine acelaşi principiu valabil: POLUATORUL PLĂTEŞTE, iar pe baza acestui principiu UE impune un targhet de reducerea a deşeurilor menajere cu 50 % până în 2020, iar cele din construcţii de demolări cu 70% până în 2020, prin urmare dacă taxa privind „contribuţia pentru economia circulară” se doreşte a fi altceva este important să se explice acest aspect. Totodată modificarea Articolului 59 alineatul (1) punctul A, literele f) şi g) ale Legii 211/2011: „f) asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu şi dezvoltă în mod corespunzător centrele înfiinţate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă;” descurajează principiul POLUATORUL PLĂTEŞTE, cel puțin pentru deșeurile voluminoase – saltele și mobilă, având în vedere că pentru acestea există prevăzute tarife în contractele de salubritate existente. În plus, OUG 5/2015 reglementează spații de colectare doar pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice.

 

IRCEM aduce în atenția publicului neclarităţile pe care Ordonanța de Urgență 74/2018 pentru modificarea și completarea legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, atrăgând atenţia asupra efectelor negative pe care le va avea asupra gestionării deșeurilor și atingerii țintelor de reciclare impuse de Comisia Europeană României. Prin urmare dorim claritate asupra termenului “taxă la groapă” deoarece, conform OUG Nr.196/20015 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare, art.9, alin. (1), lit. p, în momentul de faţă se plăteşte o “contribuţie de 50 lei/tonă, această reprezentând diferenţa dintre cantitatea de deşeuri municipale corespunzătoare obiectivului anual şi cantitatea de deşeuri municipale efectiv încredinţată spre reciclare şi alte forme de valorificare. Tocmai din acest motiv dorim elucidarea confuziei care se creează în momentul parcurgerii OUG 74/20018, adică absenţa sau eliminarea taxei la groapă.

Motivul pentru care Ministerul Mediului a adoptat OUG 74/20018 a fost acela că, în condițiile actuale, România nu este capabilă să îşi îndeplinească țintele asumate anterior față de Comisia Europeană, iar mutarea autorității privind gestiunea deșeurilor către Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare ar soluţiona problema îndeplinirii condiţiilor impuse de Uniunea Europeană. Argumentul nu este cel mai fezabil, deoarece unele din acestea nu sunt capabile să își atingă obiectivele, iar alte nu funcționează. Alt aspect care ne-a atras atenţia este ca prezentul OUG 74/2018 nu prevede amendamente clare în ceea ce priveşte performanţa asociațiilor, lucru care poate genera într-o lipsă de interes din partea acestora.

Accentuăm faptul că modificările propuse în OUG 74/2018 obturează performanţa instrumentelor economice necesare respectării legislației europene din domeniu, astfel provocând probleme de natură tehnică și financiară celorlalţi actorilor implicați în gestionarea deșeurilor.

IRCEM atrage atenţia că în ceea ce priveşte răspunderea extinsă a producătorului, Comisia Europeană prin Pachetul pentru Economia Circulă îşi propune să crească gradul de circularitate şi nicidecum să-l îngrădească prin măsuri neperformante ca în cazul de faţă prin OUG 74/2018, care obligă producătorii să își gestioneze țintele de valorificare a ambalajelor în colaborare cu Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare. Astfel aceştia ajung finanțatori ai unui sistem care nu este încă la standardele de performanţă cerute de realitate, au costuri ireale, netransparente, fiind total depăşite de cerinţele pieței bazată pe liberă concurență. Costurile ridicate, datorate acestei „răspunderi limitate a producătorului” se vor aplică în prețul de vânzare al produselor ambalate şi plătite mai pe urmă de cetățeanul de rând.

 

Salutăm decizia de introducere a sistemului de garanție pentru ambalajele primare reciclabile, precum şi sistemul de tarifare diferențiat “Plătești cât arunci” introdus în vederea stimulării colectării separate a deşeurilor generate de populaţie (cele patru fracţiuni reciclabile: hârtie şi carton, material plastic, sticlă şi metale), dar accentuăm faptul că aceste modificări nu sunt foarte clare, lipsind detaliile cu privire la implementarea acestora, cu amendamentul că acestea implică o renegociere a tarifelor, dar şi modificarea contractelor de servicii publice de salubritate până la 1 ianuarie 2019. Din păcate acest instrument economic nu poate fi aplicat şi în cazul locuinţelor colective/asociate ci doar în cazul locuinţelor individuale, ceea ce, într-un fel, este descurajant/demotivant pentru populaţia care locuieşte în regim asociativ (blocuri). Prin urmare trebuie gândită o metodologie de aplicare şi de calcul pentru acest instrument economic şi pentru populaţia care locuieşte în regim asociativ, cu preponderenţă în mediul urban. Iar pentru soluţionarea acestei probleme sugerăm implementarea aşa-numitelor SMID -uri (Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor), care în momentul de faţă sunt doar în diferite stadii de finalizare a investiţiilor şi de delegare a serviciilor în proporţie de 86%, doar 2 dintre acestea sunt acum funcţionale. Pentru România, SMID -urilor reprezintă o noutate şi care –în mod sigur – va aduce o schimbare pozitivă în tot ce înseamnă “managementul deşeurilor”, bineînţeles dacă acestea vor fi funcţionale la adevărata lor capacitate, implicând toţi actorii importanţi începând cu producătorii şi importatorii de bunuri, continuând cu lanţurile/reţelele comerciale, consumatorii finali, apoi operatorii colectori autorizaţi, operatorii de salubritate etc.

 

Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu își declară interesul în a colabora cu Comisiile din cadrul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru a remedia disfuncționalitățile semnalate, în aşa fel încât acest act normativ important să-și atingă ţinta impusă de Comisia Europeană, dar şi alte discuţii cu privire la Planul de acţiune pentru Economia Circulară legat de cei 10 indicatori (Autosuficiența UE în domeniul materiilor prime, Achizițiile publice verzi, Generarea deșeurilor, Deșeurile alimentare, Ratele de reciclare totale, Ratele de reciclare a fluxurilor specifice de deșeuri, Contribuția materialelor reciclate la acoperirea cererii de materii prime, Comerțul cu materii prime reciclabile).

 

Din atitudine pentru dezvoltare durabilă,

Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu „Ernest Lupan” – IRCEM